Educație și cultură

Legenda Mărgăii
Legenda Mărgăii

Cu ocazia unui târg ce avusese loc la Lupșa, pe malul Arieșului s-a înfiripat o mare horă cu fete și feciori din toate satele din jur. Toți jucau și petreceau, doar două fete din sat, ce se țineau tare mândre și făloase, fiindcă erau tare frumoase, nu vroiau să joace cu nici un băiat din sat. Așteptau să vină alți băieți mai chipeși și mai frumoși din alte sate. Mai spre apusul soarelui, au sosit doi feciori străini, zdrahoni, frumos îmbrăcați, pe doi cai albi și s-au îndreptat spre joc. Aceștia au chemat la horă pe cele două fete, care de data aceasta, văzându-i așa chipeși, au acceptat invitația. După câteva învârtite pe ritm de țarină, cei doi feciori au început să strige: ,,Sus, sus, sus, fârtate sus” și în ritmul muzicii, au început să se ridice în văzduh cu fete cu tot îndreptându-se spre stânca Mărgaia, care se afla în apropiere. Ajunși acolo cu fetele în stâncă s-a deschis o ușă unde au intrat cu toții, după care ușa s-a închis la loc, prinzând zadia uneia din fete afară și rămasă în bătaia vântului, spre uimirea tuturor celor prezenți la horă și a tuturor celor care treceau pe la acea stâncă numită Masa Mărgăii, mulți ani de atunci obrevându-se pietrificată, până în zilele noastre. De atunci fetele s-au învățat minte și nu mai stau nici măcar de vorbă, de cum să joace, cu feciori necunoscuți, dar nici nu-i mai refuză pe cei cunoscuți. Nici zmeii nu mai îndrăznesc să vină, fiindcă feciorii păzesc fetele. Aceste două fete umblau pe câmp cu zmeii, dar acasă nu puteau să vină. Una dintre ele, fiind mai isteață, îl tot întreba pe zmeu de toate florile și toate buruienile, care pentru ce sunt bune. Când a aflat tot secretul, a reușit să scape și a adus cu ea leacul, ,,iarba creță”, ,,dumbravnic” și ,,busuioc”. Mamă-sa le-a fiert repede și fata s-a spălat cu ele, astfel că zmeul n-a mai avut puterea să o ducă înapoi.

,,Legende culese de Maria Cioica”, p.831
Lupșa Aur și Oameni
O comună din Țara Moților
Vol. II
Editura Pastel, Brașov, 2006

12.15.2017
Manastirea Lupşa
Manastirea Lupşa

Situata pe soseaua Abrud - Campeni-Turda, Manastirea Lupsa este una din cele mai vechi asezari monahale de pe Valea Ariesului. Fiind intemeiata de calugarii ce sihastreau in tara motilor a avut de la inceput un mare rol duhovnicesc pentru satele din apropiere. Calugarii duceau viata isihasta in post si rugaciune si tineau stransa legatura cu Manastirea Peri din nordul Maramuresului si cu manastirile din Moldova, de unde aduceau carti de slujba.

Actuala biserica de lemn a Sihastriei Lupsa dateaza din anul 1421. Ctitor este cunoscut boierul Stanislav, din familia cneazului Candea de Lupsa. Pe la mijlocul secolului XVIII, manastirea avea doar cativa calugari in frunte cu egumenul Procopie. Viata monahala sustinuta de calugari a durat pana in 1820, cand din cauza presiunilor antiortodoxe manastirea a fost desfiintata iar calugarii au fost alungati de autoritatile habsburgice. Biserica a fost folosita de greco-catolici pana in 1948, cand a revenit la biserica ortodoxa. Din 1948 pana in 1992, a fost locas de cult si a apartinut de parohia ortodoxa. In 1992 la solicitarea credinciosilor, Episcopul Andrei al Alba Iuliei a reinfiintat asezamantul manastiresc cu obste de calugari.

Biserica manastirii cu hramul "Sfantul Mare Ierarh Nicolae", construita din lemn de stejar , este considerata cea mai veche biserica de lemn din Transilvania. Are forma de nava si la inceput a avut numai altar si naos, iar in anul 1810 i s-a adaugat pronaosul si turla clopotnita. Dupa 1993 biserica a fost renovata fiind tencuita in interior si pictata. Alaturi de biserica s-a construit o cladire pentru staretie, chilii, trapeza si bucatarie.

Inainte de 1820 in chiliile ei a functionat din vechi timpuri o scoala bisericeasca de pregatire a tinerilor pentru preoti si cantareti. Calugarii erau dascali, preoti si duhovnici atat pentru cei ce invatau carte, cat si pentru satenii de pe Valea Ariesului, fiind singura manastire din aceasta zona profund ortodoxa. Aici functiona o scoala si un atelier de pictura pe sticla.

12.15.2017
Biserica de lemn "Sfântul Nicolae"
Biserica de lemn "Sfântul Nicolae"

Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din Comuna Lupșa, construcție secolul al XV-lea, este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010.

12.15.2017
Cântecul cununii
Cântecul cununii

CÂNTECUL CUNUNII – Varianta de la Lupșa

 

Foaie verde de alună

Adă apă la cunună!

Frunză verde castravete

Adă apă, că mi sete!

Câte holde-s sămănate,

Tăte-s bine secerate,

Numa holda badelui

Șade-n vârfu dealului

Ș-aceea vom secera

Da-i verde ca iedera...

Ce satu-i, aiesta sat?

Cununa nu ne-ați udat?

Ori fântânile-or secatu,

Ori gazdele s-or culcatu,

Ori o secat și valea

De nu udă cununa?!

Cine nu udă cununa

Să n-ajungă săptămâna,

Săptămâna Paștilor

Vinerea Rusaliilor!

De unde cununa vine,

Șapte care rămân pline;

De unde cununa pleacă,

Șapte care se încarcă.

Fii gazdă cu voie bună,

Că noi vinim cu cunună;

Nu fi, stăpân', supărat,

Că noi holda v-am gătat.

Nu ți-i dat să scoți jurat

La lucru ce l-am lucrat;

Nu ți-i dat să scoți birău,

Că doară ț-am lucrat rău.

 

″Îmi iubesc atât de mult satul,

încât aș vrea să devină oraș."

Profesor Vasile Harda

 

 Sabin Cioica

Turism cultural în Țara Moților

 Editura Bălgrad, 2002

12.15.2017
Cultură
Cultură

La nivelul comunei Lupșa funcţionează 2 cămine culturale, respectiv Lupşa cu un număr de 250 locuri, starea acestuia fiind satisfăcătoare şi căminul cultural Muşca cu un număr de 150 locuri, starea acestuia fiind satisfăcătoare. Este necesar să se prevadă în viitorul apropiat construirea unui cămin cultural şi în satul Valea Lupşii.

Evenimente din calendarul localităţii: la nivelul comunei sunt organizate târguri pentru animale şi mărfuri, în special acestea fiind fixate în zile de sărbători religioase, astfel :

- 30 ianuarie                                                  - 15 august

- 25 martie                                                                - 18 septembrie

- 3 mai                                                                       - 14 octombrie

- 24 iunie                                                                   - 21 noiembrie

- 20 iulie                                                                    - 6 decembrie

11.04.2017
Sistemul de educaţie şi învăţământ
Sistemul de educaţie şi învăţământ

Sistemul de educație și învățământ este reprezentat de grupul şcolar ,,Petru Şpan " Lupşa (şcoala elementară cu grădiniţe) pentru un număr de peste 286 de elevi şi copii repartizaţi după cum urmează:

Nr. crt.

Denumire (şcoală, grădiniţă)

Starea (şcoală. grădiniţă)

Nr. clase

Nr. elevi/copii

Nr. cadre didactice

1

Grădiniţă cu program normal Lupşa

foarte bună

1

15

1

2

  - // -       Valea Lupşii

foarte bună

1

15

1

3

  - // -       Hădărău

bună

1

11

1

4

  - // -       Muşca

bună

1

17

1

5

Şcoală generală Lupşa

foarte bună

6

75

13

6

Şcoală generală Muşca

bună

4

63

11

7

Şcoala primară Valea Lupşii

foarte bună

2

29

2

8

Şcoala primară Hădărău

bună

2

21

2

 

Total

 

18

    246

32

 

 

12.15.2017