Relieful şi vegetaţia

Relieful
Pe teritoriul comunei Lupşa sunt situate doua părţi de relief ale Apusenilor şi anume Muntele Mare în nord şi Munţii Metaliferi în sud, despărţiţi de Valea Arieşului care pe teritoriul comunei a format un bazin depresionar.
Muntele Mare asemănător unei imense cupole este alcătuit din şisturi cristaline precambrian-superior-cambrian, străpunse de intruziuni, granitee vechi bordate pe latura sudică cu calcare cristaline.
Vârful muntelui este retezat de suprafaţa de nivelare Fărcaşa, suprafaţa de nivelare cu cea mai mare extindere din cadrul Muntelui Mare. Celalalte suprafeţe de nivelare Mărişel şi Fenes cu o poziţie periferică ocupând suprafeţe mult mai mici.
 
Se poate remarca un element specific pentru Muntele Mare, şi anume contrastul izbitor dintre netezimea culmilor şi lăţimea mică a văilor care coboară spre Arieş cum sunt Valea Caselor şi Valea Lupşii, dar care neavând o prea mare densitate nu dau o fragmentare accentuată. Energia mare a pârâurilor ce coboară din munţi, energie datorată pantei accentuate a determinat o deplasare spre sud a Arieşului în rocile moi ale Metaliferilor, imprimând bazinului depresionar Lupşa o pregnantă asimetrie.
Dintre subunităţile de relief ale Muntelui Mare de pe teritoriul comunei Lupşa se disting Molhasul, Duba, Neteda (1810 m), Vârful Muntelui (1826 m), în parte nordică Serboi, Runcuri, Pripora, Vârteje în partea sudică.
 
Din cadrul Munţilor Metaliferi, pe teritoriul comunei Lupşa se desfăşoară subunitatea cunoscută sub numele de Munţi Auriferi, denumire semnificativă bogăţiei lor in zăcământ auro-argintifer .
Energia versanţilor este mai redusă, văile ce coboara din munte sunt mai numeroase, imprimând muntelui o fragmentare accentuată. Dintre subunităţile de relief ale acestor munţi de pe teritoriul comunei se disting: Munceluş, Mărgaia înspre nord Suligata, Geamana, Curmătura, Dealul Piciorului, Ţofu, Ruginiş.
 
Depresiunea Lupşa unitatea de relief situate între Muntele Mare în nord şi Munţii Metaliferi în sud face parte din şirul de depresiuni din lungul Arieşului. Depresiunea are o asimetrie prelungită datorită afluenţilor viguroşi ai Arieşului ce coboara din Muntele Mare împingându-l pe acesta spre sud.
În general înalţimile de pe teritoriul comunei variază între 514 m la nivelul Văii Arieşului şi 1826 m în Vârful Muntelui Mare. Munţii Metaliferi au înălţimi mai mici în jur de 1200-1500 m, fiind şi mai fragmentaţi, în timp ce în Muntele Mare predomină înalţimile de peste 1500 m fiind şi mai puţin fragmentaţi.
 
Vegetaţia
Diversitatea reliefului ca şi a structurii geologice de pe teritoriul comunei se reflectă direct în alcătuirea vegetaţiei. La cele mai mari înalţimi ale Muntelui Mare se întalneşte etajul alpin reprezentat prin pajişti alpine alcătuite din gramine microterme ca Festuca sapina, Agrostis rupestris, funcus trifidus. Adeseori aceste pajişti sunt degradate în urma paşunatului excesiv.
 
Fauna
Este răspândită în funcţie de vegetaţie, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaiţa de munte, forfecuţa dintre păsări, ursul, râsul, cerbul, porcul mistreţ dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veveriţa, pisica salbatică, mistreţul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaiţa, cucu, dintre pasari. Peştii întâlniţi pe raza comunei Lupşa sunt: păstrav, clean, scobar, lipan.