Mănăstirea Lupşa

Mănăstirea Lupşa

Are o mare importanță istorică datorită vechimii și implicării în ridicarea sa a familiei cneziale Cândea de Lupșa, alături de călugării ce sihăstreau în țara moților și a avut de la început un mare rol duhovnicesc pentru satele din apropiere.  

Susținută de călugări a durat până în 1820, când, din cauza presiunilor antiortodoxe, mănăstirea a fost desființată, iar călugării au fost alungați de autoritățile habsburgice. Biserica a fost folosită de greco-catolici până în 1948, când a revenit la biserica ortodoxă. Din 1948 până în 1992, a fost locaș de cult și a aparținut de parohia ortodoxă. În 1992, la solicitarea credincioșilor, Episcopul Andrei al Alba Iuliei a reânființat așezământul mănăstiresc cu obște de călugări.

Biserica mănăstirii cu hramul "Sfantul Mare Ierarh Nicolae", construită din lemn de stejar, este considerată cea mai veche biserică de lemn din Transilvania.În fiecare an la data de 14 septembrie se oficiază hramul.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------