Cărturari și eroi din Lupșa

Cărturari și eroi din Lupșa

Lupşa a dat totodată Transilvaniei numeroşi cărturari, cel mai de seamă dintre ei fiind pedagogul Petru Şpan (1860 – 1911). După strălucite studii la Blaj, Sibiu, Braşov, Viena şi Iena – aici luându-şi doctoratul în ştiinţele filozofice – Şpan a fost numit în anul 1888 profesor la Şcoala civilă de fete şi la Seminarul din Sibiu, unde s-a impus prin apreciatele sale scrieri din domeniul psihologiei şi pedagogiei: Idei pregătitoare în pedagogie (1902), Lecţii de didactică (1906), Lecţii de pedagogie (1908) ş.a. Între anii 1907 – 1911 a redactat revista „Vatra şcolară”. Totodată a scris 16 lucrări publicate în volum și peste o sută de lucrări publicate în volume colective. O altă personalitate marcantă a comunei a fost și preotul Dr. Coriolan Sabău (1897-1974), un veritabil patriarh al moților, descendent, prin mama sa,  din familia dr. Ioan Rațiu. Bunicul său, Constantin Sabău, a fost un fruntaș al satului și mulți ani primar și preot. O personalitate încă contemporană cu o pate din locuitorii actuali ai comunei a fost învățătorul Panfil Albu (1908-1990), întemeietorul Muzeului Etnografic din Lupșa.

Anual are loc festivitatea de evocare a vitejiei celor doi căpitani ai lui Avram Iancu, Ciobu din Hădărău şi Băbuţu de după Mărgaia, susţinuţi de Pătru lui Măghiran din Muşca, cu toţii din comuna Lupşa, eroi ai confruntării din iulie 1849 de la „Poduri”.

Lupșenii își arată în fiecare an mândria și satisfacția locală de a fi gazdele evenimentului pe calre l-au numit „Întâlnire cu istoria”  menit să aducă un prinos de recunoştinţă înaintaşilor, care prin faptele lor au propăşit libertatea şi demnitatea neamului românesc, în frunte cu cei doi căpitani ai Iancului: Ciobu din Hădărău, Băbuţiu de după Mărgaia, Pătru lui Măghiran din Mușca, susţinuţi cu mare ardoare de toţi cei care au luptat în bătălia intitulată în acea vreme „La Poduri”. Ei consideră că este o obligaţie morală şi un îndemn de a le cinsti memoria, de a le preţui şi perpetua faptele care, cu adevărat s-au dovedit demne de pomenire şi cinstire, aici pe culmile semeţe ale Muntelui Mare, locul martor furtunilor dezlănţuite de lupta dintre robie şi libertate, dintre întuneric şi lumină, dintre viaţă şi moarte. Evenimentul se oficiază în locul cunoscut generic „La Morminte”, unde se găseşte ridicată o cruce de cinstire a eroilor.