Legenda Comunei Lupșa

Legenda Comunei Lupșa
FOTO:


Se spune că, demult, tare demult, locul unde se află acum Comuna Lupșa, era înconjurat de pădure, de unde ieșeau mereu lupii și stricau gopodăriile oamenilor. Oamenii locului, erau oameni tare harnici, gopodari și bogați, fiecare familia având în gopodăria sa boi, vaci, oi, porci etc.  De aceea, oameni trebuiau sa facă de pază cu rândul, în fiecare noapte, pentru a-și păzi gospodăriile de furia lupilor. Nemaștiind ce să facă, fiindcă se înmulțiseră lupii atât de mult, încât nu se mai puteau apăra de ei, s-au sfătuit, ce soluție să  găsească  pentru a putea scăpa de aceste fiare, care se înmulțeau pe zi ce trece, și le luau animalele din poieți. Toți spuneau că în orice parte te vei uita, vezi numai lupi, adică, lup șa! lup șa! lup șa! Din toate punctele cardinale, se îndreptau lupii spre gospodăriile lor. De atunci, au hotărât  să-i dea localității lor, numele LUPȘA.

  Nu departe de Curmătură, în satul Hădărău, la Valea Lungă, localitate aparținătoare Comunei Lupșa, lângă un măr, era locul unde venea o lupoaică cu puii ei, pe care îi păzea cu strășnicie, până când lupul era plecat să atace oile sau vacile oamenilor, pentru a le aduce puilor mâncare. Pentru că aici era locul unde îsi împărțeau lupii prada, un timp îndelungat, oamenii au numit  acel loc  la Mărul Lupului.

  Cei care n-aveau în gospodărie mai multe animale și aveau pământ mai puțin, lucrau la minele din împrejurimi, la care făceau drumul dus și întors pe jos, întâlnindu-se și ei cu acești lupi. Alții, ca de pildă cei din Mușca, sat ce aparține de Comuna Lupșa, aveau și animale dar îi preocupa foarte mult și muzica. Se poate aminti în acest sens, neamul Bocșeștilor și Andronic, care se spunea că punea cetera  în cui, iar ea cânta singură, ca să poată el juca.

  Acum stau de strajă cele două Detunate, Detunata Golașă și Detunata Flocoasă, Mărgaia și Muntele Mare, iar lupii nu mai îndrăznesc să vină pe la casele oamenilor.

)

foto Detunata Golașă)

(foto Detunata Flocoasă

(foto Muntele Mare)

(foto Mărgăia)

 (Legende culese de Maria Cioica, Legenda Lupșei,în Lupșa aur și oameni, o comună din Țara Moților, coordonator  prof. univ. dr. Ioan Vlad,  vol ll, ed. Pastel, Brașov, 2006, pp-830-831)